83 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu - sinteză a creației lui Constantin Brâncuși

 În urmă cu 83 de ani, pe data de 27 octombrie 1938, la Târgu-Jiu a fost inaugurat Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi, în memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în Războiul de Reîntregire a României. Acest ansamblu cuprinde capodoperele artei moderne: „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, „Coloana fără sfârşit”.

Monumentul recunoştinţei a fost gândit iniţial ca o unică sculptură monumentală: Coloana fără Sfârşit.

Ideea unui ansamblu de sculpturi datează din lunile iunie-iulie 1937, iar scaunele şi băncile sunt intervenţii târzii (din 1938) cu semnificaţii suplimentare, ce vin doar să întărescă semantica celor două piese principale din Parcul Central/ Grădina Publică: Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.

Mesajul acestui ansamblu, deopotrivă sculptural/artistic, urbanistic și arhitectural nu poate fi înțeles pe deplin fără a integra informațiile legate de tradițiile românești, dar și cu geniul unui artist care a luat contact și cu specificul artei altor popoare, în special orientale.

„Masa tăcerii”, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.

„Aleea scaunelor”, compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii și Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc.

Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

„Coloana fără sfârșit”, sau a „sacrificiului infinit”, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 16 module (potrivit specialiștilor, sunt 15 întregi și încă unul amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus) romboidale din fontă.

„Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” şi „Coloana fără sfârșit” sunt moștenirea fără de preț pe care Brâncuși a lăsat-o României şi care astăzi stă pe masa UNESCO, așteptând să-i fie recunoscută, oficial, valoarea inestimabilă ca patrimoniu mondial.

Sursa text:

historia.ro, ww1sites.eu, targujiu.info

Sursa foto: centrulbrancusi.ro

Read More